Neuschwanstein
N E W S    FROM
Muzeul Romanatiului Caracal

[click here to see the picture]

(26.09.2012 , Romania, Caracal )
George Poboran, autorul primei monografii a oraşului Slatina

George Poboran, autorul primei monografii a oraşului Slatina
http://www.museum.com/jb/mm_news_msg?museum=15033&msg=-1
George Poboran, autorul primei monografii a oraşului Slatina
Acest articol conţine 2 poze
George Poboran, autorul primei monografii a oraşului Slatina
George Poboran a fost director al Şcolii „Ionaşcu”

Figură luminoasă a şcolii româneşti, George Poboran rămâne în istoria oraşului său natal graţie unei lucrări extrem de valoroase, „Istoria oraşului Slatina”, o monografie extrem de bine documentată a Slatinei, ce rămâne şi astăzi, la peste un secol de la publicare, principala sursă de informare a celor care doresc să afle date despre trecutul oraşului, despre oamenii şi despre îndeletnicirile celor care s-au născut şi au trăit în reşedinţa judeţului Olt.
de Simona Rotaru
simona.rotaru@gazetanoua.ro

Institutor, revizor şcolar, director al vestitei şcoli primare numărul 1 de băieţi „Ionaşcu”, animator al vieţii culturale, autor a numeroase articole de metodică şi morală cetăţenească şi a unei istorii a oraşului, George Poboran s-a născut la 5 iulie 1868 într-o familie de meseriaşi slătineni.


„A absolvit cele patru clase primare în perioada 1876-1881 la şcoala «Ionaşcu», urmând în acelaşi timp şi cursul de limba franceză ţinut de profesorul August Saint-Andre şi plătit de primăria oraşului. Apoi, George Poboran s-a înscris, din 1882, la Liceul Naţional din Craiova, dar lipsit de posibilităţi materiale, este nevoit să părăsească şcoala şi să revină în oraşul natal, intrând ucenic la băcanul Răducanu, timp de aproape doi ani”, explica Gheorghe Mihai în volumul „Personalităţi slătinene”.


Tânărul nu a renunţat la dorinţa de a-şi continua studiile şi s-a zbătut pentru a răzbi. Destinul i-a fost favorabil, astfel încât la vârsta de 16 ani reuşea să se înscrie la gimnaziul nou înfiinţat în Slatina. (actualul Colegiu Naţional „Radu Greceanu”- n. red.).


„În 1884 se înscrie la gimnaziul real, absolvind cele trei clase ca premiant. După care, timp de patru ani, în intervalul 1888-1892 a urmat Şcoala Normală Naţională din Bucureşti, dovedind aceeaşi sârguinţă în pregătire, anunţând pe viitorul institutor. După finalizarea studiilor, George Poboran a revenit în Slatina şi s-a angajat ca învăţător la şcoala «Ionaşcu». Lipsind materiale didactice, Poboran a întocmit şi publicat asemenea broşuri”, mai nota Gheorghe Mihai.



A fost un pedagog desăvârşit, dăruindu-se cu pasiune şcolii şi ştiinţei. Pentru vremea în care a trăit şi prin cultura vastă pe care a dovedit-o, a promovat o concepţie înaintată privind educaţia.

Prezenţă activă în viaţa cultural-artistică

Pe lângă activitatea didactică, care i-a adus numeroase satisfacţii, inclusiv funcţia de conducere a celei mai vechi şcoli din judeţ şi una dintre cele mai importante instituţii de învăţământ din acea perioadă, George Poboran a fost nelipsit din peisajul cultural-artistic al Slatinei. Timp de trei decenii, s-a implicat în numeroase acţiuni, a fondat reviste, a scris cărţi şi a contribuit semnificativ la dezvoltarea spirituală a Slatinei, cu toate că a fost greu încercat de soartă şi a suferit pierderi semnificative în timpul Primului Război Mondial.


„A trăit bucuriile oraşului şi a suferit odată cu el drama bombardamentelor şi jafurilor după ocupaţia din primul război mondial. Astfel, colecţia sa numismatică, cărţile rare şi biblioteca personală au căzut pradă jafului, după cum menţiona chiar George Poboran într-o cerere prin care solicita să fie despăgubit”, mai aflăm din cartea „Personalităţi slătinene”.

„Istoria oraşului Slatina”, o lucrare monumentală

Mai presus de toate, George Poboran rămâne în conştiinţa slătinenilor prin prisma lucrării „Istoria oraşului Slatina”, lucrare ce surprinde evoluţia Slatinei de la punct de vamă, aşa cum apare în 20 ianuarie 1368, în primul document scris în care este menţionată, la târg, oraş domnesc şi apoi la comună urbană.


„La începutul secolului XX conturul Slatinei, cu centru şi mahalale, urma traiectoria unui pentagon, în cadrul căruia se distingeau următoarele cartiere: centrul oraşului, Obrocarii, Caloianca, Sopotul, Drumul Gării, Clocociovul, Dealul Viilor, însumând aproximativ 42 de străzi. Centrul oraşului are forma unui triunghi cu vârful spre răsărit, baza spre vest, pe măgura Grădişte, latura de sud este delimitată de dealul Caloianca, iar cea de nord de dealul Sopot”, descria Poboran Slatina de acum mai bine de o sută de ani.



De asemenea, în această carte, apărută în primul deceniu al secolului XX, sunt prezentate portrete ale mai multor personalităţi, filantropi şi familii de boieri care au trăit pe aceste meleaguri. Printre cei asupra cărora s-a aplecat George Poboran se numără: Ionaşcu Cupeţu, Ioan Varipati, Ştefan Protopopescu, Iorgu Anghelescu, Elena Fântâneanu, Alexe Nicolau, Savu Ioan Boiangiu, Marin Jianu, boierii Deleni, ori familia Gigurtu.


George Poboran s-a stins din viaţă la vârsta de 57 de ani, la data de 11 octombrie 1925.

Stradă şi şcoală

Cu toate că se numără printre cele mai mari personalităţi slătinene, fiind cel care a strâns documente şi mărturii despre existenţa înaintaşilor, nelăsând să se aştearnă uitarea peste nume însemnate care au trăit pe aceste meleaguri, George Poboran nu se bucură de aprecierea pe care ar merita-o. Astfel, despre viaţa şi activitatea sa se cunosc extrem de puţine lucruri, iar numele său este cunoscut slătinenilor numai prin prisma faptului că o şcoală cu clasele I-VIII, înfiinţată în anul 1995 pe strada Prelungirea Tunari, şi o stradă din Slatina îi poartă numele.





copyright © museum.com gmbh. all rights reserved.
copyright policy