Burg Altena, Germany
Muzeul Romanatiului Caracal
     A W A R D S     
<< previous     Dia 2 of 4     overview     next >>
Mr. Mihail Butoi - the former manager of Olt county museum
Mr. Mihail Butoi - the former manager of Olt county museum

Mr. Mihail Butoi - the former manager of Olt county museum Un istoric, pe nedrept trecut în uitare, este Mihail Butoi, care ani de zile a deţinut funcţia de director al Muzeului judeţean Olt, arheolog de renume căruia mulţi dintre cei de astăzi ar trebui să-i poarte vie recunoştinţă. Mihail Butoi, rememorând activitatea sa cu prilejul împlinirii, în 2001, a 633 de ani de la prima atestare documentară a Slatinei, se referea la interesante descoperiri arheologice la care a participat. M. Butoi scria că Slatina datează, ca aşezare umană, încă de la începutul neoliticului (cca 5.000 a.Ch.), din cultura Starcevo Criş, aşa cum atestă mărturiile arheologice găsite de profesorul însuşi la nord de Slatina, în apropierea satului Sărăceşti-Cireaşov. Cu ocazia altor săpături arheologie, Mihail Butoi a descoperit tell-ul Sălcuţa de la Botul Calului, pe dreapta şoselei Slatina – Proaspeţi (astăzi, locul este acoperit de o construcţie) şi aşezarea (pe atunci)din str. Piteşti, pe malul stâng al Sopotului, locuită în cultura neolitică Vădastra, în epoca bronzului în culturile Glina şi Verbicioara, în Hallstatul târziu şi Latene, în epoca romană şi în culturile protoromâneşti Ipoteşti-Cândeşti-Ciurelu (sec. VI-VII) şi Dridu (sec.IX-X). Tot în Valea Sopotului şi la Clocociov, M. Butoi găsea ceramică tip Coţofeni din perioada de tranziţie de la epoca neolitică la epoca bronzului. Aceste descoperiri au fost publicate, sub egida Institului de Arheologie al Academiei Române, în vol. VII al revistei „Materiale şi cercetări arheologice” (1961), M. Butoi semnând alături de prof. dr. docent D. Berciu. O importantă descoperire la Slatina a lui M. Butoi a fost şi „mormântul de incineraţie din epoca fierului”. Întâmplător, în 1965, era descoperit, lângă Slatina, la Priseaca, un mare şi valoros tezaur monetar bizantin cu monede emise de Constans II (641-668) şi Constantin IV Pogonatus (668-685).Tezaurul era compus din 141 de monede de argint şi un cercel stelat, tot din argint, care reprezenta unul din cele mai mari descoperite, până atunci, în întreaga zonă de circulaţie a monedei bizantine la mijlocul sec.VII. Scoaterea la lumină a tezaurului de la Priseaca, precum şi a altor descoperiri bizantine din zona Slatinei – ca, de exemplu, fibula găsită de M. Butoi la Brebeni, pe arătură, sunt mărturii de necontestat ale legăturilor permanente ale populaţiei romanice de la nordul Dunării cu Bizanţul în sec. al VII-lea. Decsoperirile au stârnit interesul arheologilor. În 1969, profesorul englez Michael H. Crawford, de la Cambridge, făcea referiri la Tezaurul de la Priseaca, doi denari romani de aici fiind trecuţi în catalogul „Tezaurul monedelor republicane romane” al Societăţii Regale de Numismatică din Marea Britanie. În 1971, un studiu despre tezaur a fost solicitat de prestigiosul profesor D.M. Metcolf, de la Ashmolean Museum – Oxford. În 1976, la Slatina, Muzeul judeţean de istorie era vizitat de dr. Bernard Hansel, din Germania, care dorea să consulte piesele Verbicioara din epoca bronzului. O vizită la Slatina a întreprins şi Marion Baller, de la Heidelberg, care voia să studieze plastica neolitică (figurine de lut şi os). Aşadar, un larg interes european pentru Slatina şi istoria sa. Să nu-i uităm pe înaintaşi! Un cald omagiu aducem, pe această cale, regretatului prof. Mihail Butoi. • Liana FEDER





copyright © museum.com gmbh. all rights reserved.
copyright policy