Neuschwanstein
Muzeul Romanatiului Caracal
     H I S T O R I C A L   E N V I R O N M E N T     
<< previous     Dia 7 of 36     overview     next >>
Situl Arheologic Vlădila - Campania 2006 - Raport de cercetare
Vlădila, com. Vlădila, jud. Olt-Punct: La pepinieră - Cod sit: 13

Vlădila, com. Vlădila jud. Olt Punct: „La pepinieră" fr Latitudine: 44 04 12 N Longitudine: 24 24 53 E Altitudine: 90 m Nr. autorizaţie:83/2006 Codsit: 130035.01 Total finanţare: 1500RON Data de început a campaniei: 3 iulie 2006 Data de sfârşit a campaniei: 15 iulie 2006 Cod de sit: 111 Cod de epocă: 13, 15, 16 Colectiv: dr. Radian Andreescu, MNIR, responsabil, dr. Marin Mica, Sabin Popovici, MR Situl este plasat in valea Vădilei, la mai puţin de 15 vest km de Olt. Primele cercetări au fost efectuate în anul 1977, urmate de o altă campanie în anul 1993. Descoperirile arheologice au plasat situl in perioada de început a neoliticului, aspectul cultural Gura Baciului-Cârcea. Descoperirile din situl de la Vlădila, foarte importante pentru înţelegerea procesului de neolitizare a sudului României, nu au fost menţionate decât sporadic în publicaţiile de specialitate. Din aceasta cauză s-au reluat cercetările în scopul detenninării specificului locuirii aparţinând neoliticului timpuriu la vest de Olt în micro-zona Vlădila-Grădinile. Locaţia în care au fost descoperite vestigii ale neoliticului timpuriu fiind indisponibilă in timpul campaniei, s-au efectuat mai multe sondaje în zonă în vederea identificării limitelor sitului. Cercetarea s-a efectuat prin intermediul sondajelor de 2xlm, 2x2 şi 4xlm şi a unui şanţ de lOxlm. Primele sondaje (Sl-3) au fost deschise la circa 30m vest de sondajului făcut de M. Nica. Nu au fost descoperite complexe arheologice, zona fiind puternic afectată de intervenţii modeme. Alte sondaje (S 4-6) au fost deschise la circa 150 m vest de primele. Stratigrafia este foarte simplă, după arabil urinează un nivel de soi negru, un nivel intermediar gri-cenuşiu şi apoi sterilul care apare la adâncimea de 0,80-Im. In sondajul 5 a apărut o groapă cu diametrele aproximative de 1,60x0,7 Om şi o adâncime de peste 2 m în care au fost descoperite doar câteva mici fragmente ceramice atipice. Groapa intra în profilul vestic al sondajului. Un şanţ de 10x1 (S7) şi alte două sondaje de 2x2 m (S 8-9) au fost deschise în apropiere de locuirea neolitică spre nord-nord-est. In capătul dinspre sud al şanţului a apărut la adâncimea de -1,60 un strat gros de nisip, posibil o albie veche a pârâului. Stratigrafia: arabil si două niveluri de sol negra-maroniu şi maroniu după care urmează sterilul la aproximativ l,50m. Puţinele materiale arheologice neolitice, de epoca bronzului sau modeme, apar între -0,50-0,90cm. In capătul de nord al şanţului s-a săpat parţial o groapă care cobora până la -2,50 m in care au fost găsite bucăţi de chirpici şi fragmente ceramice neolitice, romane şi modeme. In celelalte două sondaje cu o stratigrafie asemănătoare, la adâncimea de 0,50-0,60 m apar mai multe fragmente ceramice fără a se diferenţia însă un nivel cultural distinct faţă de nivelul de lut negm-maroniu. Materialele ceramice, ceva mai numeroase, aparţin epocii bronzului şi Hallstattului. Au fost descoperite şi câteva mici fragmente ceramice romane. A treia zonă cercetată se află în apropierea locuirii neolitice, la circa 25m spre est. Aici au fost deschise mai multe sondaje de 2x2m (S 10-12). Stratigrafia este relativ simplă, 0,30 cm arabil, după care urmează un nivel foarte gros de sol negru până pe la -2m, adâncime la care apare sterilul, mult mai jos decât în celelalte zone. Materiale arheologice apar la circa -0,60m, dar nici aici nu se individualizează un nivel cultural. In sondajul 10 a fost descoperită o groapă în formă de pâlnie a cărei adâncime depăşea 4m. Groapa avea dimensiuni gurii de 1,90 x l,50m. Materialele descoperite in ea dar şi in sondaj aparţin Hallstatt-ului, cultura Basarabi, şi epocii bronzului, cultura Verbicioara. Fragmentele ceramice Verbicioara aparţin unor vase din pastă fină, de culoare cenuşie sau cenuşiu-gălbuie, cu decor incizat. Altele provin de la vase din pastă cu impurităţi în pastă, decorate cu brâuri alveolate. încadrare cronologică, Verbicioara III-IV. Câteva fragmente decorate cu incizii şi crestături aparţin culturii Basarabi. Au mai fost descoperite sporadic fragmente ceramice aparţinând culturii Vădastra, epocii romane şi culturii Dridu. Cercetările de la "Pepinieră" au relevat faptul că în valea Vlădilei s-au succedat mai multe locuirii începând cu neoliticul timpuriu. Locuirile par a fi destul de disparate dai" intervenţiile contemporane pentru amenajarea pepinierei au dus la perturbaţii majore ale sitului. Cercetările viitoare vor viza zona în care a fost descoperită locuirea din neoliticului timpuriu. M. Nica, Le groupe culturel Cârcea - Grădinile dans la contexte du neolithique balkanique et anatolim AMN, 32, I, 1995, 11-28 Marin Nica, Elisabeth Dinari, Tehnologia lîtică în aşezările neoliticului timpuriu din Oltenia, Arhivele Olteniei 10, 1995 p. 3-11





copyright © museum.com gmbh. all rights reserved.
copyright policy