Neuschwanstein
Muzeul Romanatiului Caracal
     A R C H I T E C T U R E     
<< previous     Dia 14 of 22     overview     next >>
Caracal town NATIONAL THEATRE
Caracal town NATIONAL THEATRE

Teatrul Primele manifestări teatrale aparţin trupelor de scamatori şi măscărici ambulanţi care îşi prezentau programele pe scene improvizate, în localurile de petreceri Cazinoul Dulgherescu, cazinoul din casele Bibian (transformat în Clubul Unirea), cafeneaua centrală T. Borcescu, grădina Paradis, grădina Boşoteanu. Interesul pentru teatru al locuitorilor a crescut odată cu prezentarea unor spectacole dramatice. În 1880, trupa lui Creţu prezenta spectacole în grădina lui Savu Teodoru. Între anii 1885-1886 joaca la grădina Paradis Matei Millo, iar mai târziu, în 1890-1892 trupa Leonescu-Vampirul, Nottara, Grigoriu, Găluşcă, joaca la grădina Boşoteanu.În 1883 se amenajează o sală de spectacole, care mai târziu va purta denumirea de Teatrul Vechi. Grajdurile lui Iorgu Jianu au fost aranjate pentru spectacole artistice: scena avea agăţată în tavan o lampă cu petrol iar lojele erau lucrate în scândură şi îmbrăcate în cimbrică roşie. În această sală au avut loc primele spectacole ale unor trupe de actorie bine organizate, 1883 trupa lui Burinescu, 1885 trupa Maria Teodorini şi 1887 trupa Creţu, etc.22 Edilii oraşului şi localnicii au considerat necesară o sală de spectacole cu capacitate mare şi cu dotări tehnice spefice spectacolelor teatrale. În acest sens, primarul oraşului Caracal a adresat în noiembrie 1891 o cerere preşedintelui Consiliului Judeţean prin care solicita construirea unui local de teatru sistematic care să servească şi ca local pentru curtea de juraţi.23 În anul 1901, în Dealul Protosenilor, s-a inaugurat Teatrul cel nou. Conceput în stil baroc, după planurile arhitectului austriac Franz Billek, construcţia impresionează prin bogăţia ornamentelor: coloane, capiteluri, balcoane, cupole, frize. Societatea dramatică din Craiova a deschis în mod solemn şi oficial Teatrul cel nou. Pe scena teatrului au jucat de-a lungul timpului prestigioase trupe de actori: trupa lui Constantintin Tănase, Teatrul Naţional Bucureşti, trupa lui Nottara, compania dramatică Bulandra-Manolescu. Naţionalul caracalean a găzduit mari actori George Vraca, Grigore Vasiliu Birlic, Dina Cocea, Tanţi Cocea, Fory Eterle, Stela Popescu, Florin Piersic, Amza Pellea, Ştefan Bănică şi alţii. Marele compozitor George Enescu a susţinut mai multe concerte în sala teatrului, acesta vizitând Caracalul pentru prima dată în anul 1915. Spectacolul pe care Enescu l-a susţinut aici acompaniat de pianistul Theodor Fuchs făcea parte din turneul pe care artistul l-a efectuat în vederea strângerii de fonduri pentru orga Ateneului Român din Bucureşti, „deşteptând chiar şi în cele mai mici târguri ale ţării gustul pentru muzica bună”. În 1923, la 1 decembrie, Caracalul avea din nou cinstea de a fi vizitat de George Enescu, acompaniat de această dată de pianistul Nicolae Caravia. Patru ani mai târziu, Enescu revine pe scena teatrului acompaniat de acelaşi pianist. Un ultim spectacol a avut loc pe 18 decembrie 1929, emoţionând până la lacrimi spectatorii caracaleni.24 De asemenea mari figuri ale literaturii, ştiinţei şi artei N. Iorga, Vasile Pârvan, A.D. Xenopol, Octavian Goga, mari politicieni precum Tache Ionescu, Nicolae Titulescu, au rostit discursuri şi au ţinut conferinţe.25 În noiembrie 1911 se înfiinţează Compania Lirică din Caracal, care în 1912 prezintă opereta Studenţii veseli de F.V. Supe, şi Cavaleria rusticană de Mascogni. În anii 1913-1914, localnicii cu forţe proprii organizează spectacole de divertisment, iar în 1927 aceştia joacă Strigoii de Ibsen. Cu fondurile obţinute a fost ridicat bustul lui Haralamb G. Lecca. Pe scena teatrului caracalean au urcat actori amatori (elevi, studenţi, muncitori, intelectuali, militari) reuniți în trupe de teatru în cadrul instituţiilor de învăţământ, sindicatelor, armatei (trupa Liceului Comercial). În vara anului 1947 o trupă de artişti profesionişti şi trei localnici Niki Frunzetti, Mişu Slătculescu şi Costică Marinescus au pus bazele primului teatru popular la Caracal. S-a jucat piesa Insula păcii, spectacolele având loc în sala teatrului Apollo.26 Cu timpul actorii profesionişti au plecat la teatrele profesioniste din Bucureşti sau Piteşti, iar cei care au rămas au continuat să joace ca amatori, în formaţii de teatru organizate de diverse sindicate. În decembrie 1955 s-a înfiinţat Casa raională de cultură, azi Casa municipală de cultură Radu Şerban care a reunit în jurul său mulţi artişti amatori. Cei cu talent au alcătuit o trupă şi au debutat în 1956 cu Tudorache, sus Tudorache, de Mircea Ştefănescu. Sală de teatru nu exista. Teatrul devenise cinematograf, iar la naţionalizare trecuse în proprietatea cinematografiei. Trupele jucau când la Liceul Ioniţă Asan, când la Casa Armatei. Cu intervenţii la Ministerul Culturii clădirea a fost transferă Casei de Cultură, iar din anul 1965 se redă spectacolelor. La propunerea Casei de Cultură din Caracal încep să se desfăşoare concursul interjudeţean de comedie al teatrelor populare şi muncitoreşti, iniţiativă aprobată şi susţinută de puterea locală de stat.27 Trupa de teatru a luat parte la mari confruntări cu teatrale de amatori la nivel naţional, primind premii şi distincţii. Dorind să ajungă la profesionalism, actorii caracaleni au apelat la regizori consacraţi cum ar fi Paul Stratilat, Tudor Mărăscu, Alexa Visarion şi la scenografi apreciaţi ca Gabriel Bratu, Sandu Maftei. Datorită valorii colectivului de teatru, în anul 1976 i se acordă denumirea de Teatru Popular, azi Teatru Municipal. Note 1. Magazin Istoric I/1996 2. Ştefan Ricman, op.cit, p.37 3. Georgeta Stoica, Rada Ilie, Portul Popular din Judeţul Olt, Bucureşti, p.27 4. Ibidem, p.54 5. Ibidem, p.55 6. Aurelia Doagă, Ii şi cămăşi româneşti, Bucureşti, 1981, p.24-28 7. Oprişan Barbu, Căluşarii, Bucureşti, 1969, p. 207 8. Ştefan Ricman, op. cit., p.151; Romanaţul, nr.4 din 14 mai 1899 9. Romanaţul, nr. 48 din 6 dec. 1927 10. Romanaţul, nr.3 din 26 dec. 1929 11. Romanaţul, nr. 1-4, din 1-15 ian. 1944 12. Romanaţul, nr. 34 din ian. 1933 13. AND- Olt, Fond Sfatul Popular Caracal, dos.647/1940, fila 144; Romanaţul, nr. 34 din 31 iulie 1927 14. Anuarul general al Industriei grafice din România, pe anul 1938 15. Ştefan Ricman, op.cit,p.37 16. AND- Olt, Fond Sfatul Popular Caracal, dos.581/1941, fila 64 17. AND- Olt, Fond Sfatul Popular Caracal, dos2./1950, filele 21-88; dos. 95/1954, fila 44 18. AND- Olt, Fond Sfatul Popular Caracal, dos.32/1951, fila 151 19. AND- Olt, Fond Sfatul Popular Caracal, dos.95/1954, fila 44 20. AND- Olt, Fond Sfatul Popular Caracal, dos.10/1958, filele 166-169 21. Ştefan Ricman, op.cit, p.100 22. Mişu Slătculescu, D’ale teatrului la Caracal, Caracal, 2002, p.6,8 23. AND- Olt, Fond Prefectura Romanaţi, dos.17/1921, fila 12 24. Gazeta Oltului, 31 ianuarie 1996, articol George Enescu la Caracal de Alexandru Chirilă Stanciu 25. Mişu Slătculescu, op.cit, p.10 26. Ibidem, p.13 27. Ibidem, p.80 28. Date preluate din Arhiva Muzeului Romanaţiului 29. AND- Olt, Fond Primăria oraşului Caracal, dos. 513/1934, fila 66 30. Pătru Crăciun, Caracal.Ghid Istoric-Turistic, 1972, p.88 31. AND- Olt, Fond Sfatul Popular Caracal, dos.32/1951, fila 151 32. Dumitru Botar, Fii Romanaţiului, vol.I, Craiova, 1996; Idem, vol.II, Craiova, 2005; Mihai Sorin Rădulescu, Genealogii, Bucureşti, 1999, p.204-205; AND- Olt, Fond Sfatul Popular Caracal, dos.10/1958, filele 166-169 33 Tereza Sinigalia, Oraşul Caracal la cumpănă de veac. O încercare de remodelare urbană, în Studii şi Cercetări de Istorie şi Artă, seria Artă Plastică, tomul 33, p.53 34 Paul Lică, Istoria presei romanaţene, Craiova, 1996, p.17 35 Date furnizate de profesorul Dumitru Botar 36 Date furnizate de profesorul Dumitru Botar 37 Date furnizate de Diaconu Aurelian 38 ANR, Fond Ministerul de Interne-Administrative, dos. 544/1936, fila 98 39 AND- Olt, Fond Sfatul Popular Caracal, dos.521/1960, fila 5 40 Arhivele Naţionale Direcţia Olt, Fond Sfatul Raional Caracal, dos.521/1960, fila 15; Datele despre Clubul Sportiv Caracal au fost furnizate de directorul clubului Larisa Olteanu şi de Gheorghe Donciu 41 Observatorul Militar, 7-31 martie, 2007, p.22 42 Date Furnizate de profesorul Valeriu Stavăr 43 Kiriac Dragomir, Ştampile prefilatelice datate, în Almanah filatelic,1984, p. 24 44 Idem, Ştampilografie poştală (România 1822-1910), Tg. Mureş, 1990, p. 76 45 Leonard Paşcanu, Societatea timbrofilă din Bucureşti- 1903, în Filatelia, nr. 12/2004 46 Valentin Berezovschi, Evocări din istoria filateliei craiovene,Craiova, 2005, p.22 47 Ion Marin, File din istoria filateliei caracalene, Caracal, 2003, p. 45 48 Date furnizate de colonel Iulian Popovici 49 Date furnizate de Ion Nicolae





copyright © museum.com gmbh. all rights reserved.
copyright policy