Scanback 1

download of the complete article including pictures as ZIP
Dear Downloader,
this is the place from which you can download articles from the museum.com PR platform in the form of a zip file for publication, complete with high resolution pictures. Downloaders accept the copyrights for Downloaders. museum.com permits you to download and reproduce, publish and make use of this PR material (text/picture), irrespective of time, space or content. free of charge. The name "www.museum.com" must be acknowledged and mentioned in any publication. Please note that the names of the originators of text and illustrations MUST be included should these be mentioned. museum.com, your download source for ready-to-print articles about museums and historical sites around the world,- free of charge.

This program is distributed in the hope that it will be useful, but WITHOUT ANY WARRANTY; without even the implied warranty of MERCHANTABILITY or FITNESS FOR A PARTICULAR PURPOSE. See the GNU General Public License for more details.


language: English
Title OFIŢERI ROMÂNI ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL  
Subtitle no subtitle  
Date 30. Oktober 2009  
oraganization Muzeul Romanatiului Caracal by dr. Maria Stochita  
Author Mr. archaeologist Sabin Popovici  
Museum Muzeul Romanatiului Caracal, Romania, Caracal  
Short version 3 Words  
Long version 1424 Words  

 Short version

no short version

 Long version

Stimată Redacţie,

Îmi face o deosebită onoare să dau curs în acest fel invitaţiei dvs către cititorii Revistei Magazin Istoric de a răspunde articolelor publicate în numerele din Aprilie şi Mai 2008, articole intitulate : « România în cele două razboaie mondiale. Cum o văd ruşii », articole semnate de către d-na Dr.E.S.Seniavskaia (Moscova).
Recunosc că am fost derutată, la început, de tonul acestor articole. Evident, la o a doua lectură, gândurile mele în legătură cu cele citite acolo au devenit mai puţin volatile şi au început să se aşeze într-o logică uşor de urmat şi de înţeles. Mărturisesc de asemenea că între cele două lecturi au trecut câteva luni, timp în care urmarită de gândul de a da o replică decentă doamnei Dr. Seniavskaia, am făcut propriile mele cercetări în arhivele româneşti despre participarea României la Primul Război Mondial. Printre miile de documente studiate cu această ocazie, cel pe care vi-l trimit mai jos integral, mi-a atras atenţia în mod special din cel puţin două motive :
1.este redactat şi semnat de către generalul Averescu, un înalt ofiţer român participant direct la acele evenimente, care prin autoritatea cu care era investit are un punct de vedere cât se poate de clar şi de îndreptăţit asupra situaţiei trupelor româneşti de pe front, părere care, veţi constata şi dvs ca şi mine, este foarte obiectivî şi lucidă.
2.este un document care răspunde foarte bine nevoii de a face să fie auzită o voce româneasca care să răspundă acuzaţiilor pe care le aduce d-na Dr. Seniavskaia în articolele domneie sale.
Documentul respectiv l-am gasit la Arhivele Naţionale ale României, Serviciul Central, Fond Casa Regală, dosar 1/1016. Documentul este semnat în original de către generalul Averescu în calitatea sa de Comandant al Armatei a III-a şi contra-semnat de către Şeful său de Stat Major, generalul Chrislesi, pe data de 27 august 1916.
Din document reiese cu usurinţă, pentru orice cititor atent şi lipsit de patimă, ca ofiţerii români superiori cunoşteau foarte bine starea precară a trupelor lor, atât în ceea ce priveşte instrucţia cât şi în ceea ce priveşte dotările armatei române.
Orice alt comentariu devine de prisos după lectura documentului.
Un singur lucru doresc să mai adaug : multi dintre ofiţerii armatei române de la acea dată erau instruiţi în scoli militare din Franţa sau Germania, fiind deci, măcar din acest punct de vedere, al pregătirii de specialitate şi al profesionalismului, pe picior de egalitate cu ofiţerii ruşi trimişi pe front în acele evenimente, motiv pentru care nu înţeleg de li se neagă calităţile tactice şi sunt priviţi cu dispreţ, deşi de la evenimentele în cauză a trecut apropape un secol şi ar fi trebuit ca peste implicările sentimentale la care suntem tentaţi cu toţii să se poată trece mai uşor, cu mai multă detaşare şi spirit stiinţific, dat fiind faptul că d-na Seniavskaia este cercetător ştiinţific cu vechi ştate de plată la Moscova.
Iată documentul :







Arhivele Naţionale ale României
Fond Casa Regală
Dosar1/1916

Sire,
Majestatea Voastră a binevoit a-mi încredinţa comanda Armatei a III-a, cu misiunea de a face faţa unei invaziuni de la Sud, între Mostiştea şi Oltul.
Am avut deja înalta cinste să arăt Majestăţei Voastre, că atât cât vom avea trupe în stare de a lupta în Dobrogea, o trecere a Dunărei este foarte neprobabilă, cel puţin pentru moment adică, atât cât bulgarii ar dispune în acest eşicher numai de forţele ce au fost semnalate.
Incontestabil că, cu forţe mai însemnate, întreprinderea ar deveni mai probabilă, dar aducerea lor ar cere timp, şi la sosire ar putea găsi o situaţiune cu totul alta la noi, decât cea de azi.
Cred necesar să repet încă o dată, ceea ce am avut cinstea a vă spune şi verbal Majestăţei Voastre, că ori-care ar fi împrejurările, toţi ne vom face datoria, neşovăind înaintea oricărei încordări sau jertfe s’ar cere de cursul evenimentelor.
Cred însă necesar, fiind în joc interese atât de înalte şi vitale, să arăt Majestăţei Voastre mijloacele reale de cari dispun, pentru a face faţă unei invaziuni, şi cât vor fi ele de insuficiente, în cazul, ipotetic, ca o astfel de invaziune s’ar produce.
Armata a III-a se compune din Corpul V şi VI.
Corpul al V-lea se compune din diviziile 10, 12 şi 15, iar Corpul al VI-lea, din diviziile 16 si 18 şi brigăzile a 2-a şi a 3-a mixtă.
În formaţiune normală aceste mari unitaţi ar trebui să cuprindă 82 de batalioane, cu 82 secţii de mitraliere, 72 baterii de câmp şi 12 baterii de obuziere uşoare, forţe la cari, dacă se mai adaugă şi artileria grea de care dispun, ar fi destul de însemnate pentru a întâmpina, prin rezistenţa şi manevra ofensivă, ori-ce încercări de trecere a Dunărei, ori-care ar fi compunerea armatei de invazie.
În realitate însă, Armata a III-a se compune din 54 batalioane, cu 57 secţii de mitraliere, numai 44 baterii artilerie şi numai 2 obuziere uşoare. Rezultă din cifrele arătate o deosebire în mai puţin, de :
28 batalioane,
25 secţii de mitraliere,
28 baterii artilerie de câmp,
10 baterii obuziere uşoare.
Această deosebire numerică, atât de însemnată în sine, însăşi este marită foarte mult prin calitatea trupelor şi organizarea unităţilor.
Astfel, din cele 54 batalioane, numai 10 sunt din regimentele tinere (1-40) ; 20 sunt din regimentele de rezerva, 19 sunt din batalioanele al 4-lea, adunate din toate unghiurile tarii si 5 batalioane de militii.
Din aceste trupe, în afară de batalioanele tinere, numai batalioanele de rezervă sunt trupe cari, bine încadrate, pot lupta alături de cele d’intâi, fără a le influenţa în rău ;batalioanele al 4-lea şi cele de miliţii, nu numai că nu sunt de vre-un ajutor, într-o luptă sângeroasă, dar sunt un element de panică şi al urmărilor ei.
Aceasta afirmatiune o bazeză, nu atât pe raţionamentul abstract, cât pe faptele concrete, petrecute deja de la începutul răsboiului, între cari prenumar şi pe cele povestite mie, de generalul Teodorescu personal.
Este de adaogat şi faptul că chiar unităţile, despre care am spus ca sunt în stare a sta ferm în faţa primejdiei au în ele samânţa de panică în cea mai mare parte din ofiţerii de rezervă improvizaţi din invaţători.
În ceea ce priveşte artileria, situaţiunea este şi mai puţin satisfăcătoare :
Din cele 46 de baterii existente, numai 22 sunt cu tragere repede (din cari numai 2 de obuziere uşoare), restul se compune după cum urmează :
15 baterii cu tragere înceată (7,8),
2 baterii de 57,
4 baterii de 53 ( pentru infanterie),
3 baterii diferite.
Încadrarea şi instrucţiunea acestor baterii lasă iarăşi de dorit, ceea ce micşorează şi mai mult valoarea lor tactică, deja destul de mică prin calitatea materialului.

xxxxxxxx

Ceea ce face însă ca totalul acestor forţe să nu represinte nici macăr valoarea de răsboiu a elementelor bune, este amestecul lor.
Experienţe de toate timpurile, şi cea recentă de la noi, destul de dureroasă, dovedeşte că valoarea unei trupe nu se masoară, in luptele serioase, după elementele cele mai tari, ci după cele mai slabe.

xxxxxxxx

Părerea mea este de a se reface ordinea de bătae a armatei ; a grupa uniăţile bune la un loc, ceea ce ar da ca la un corp de armată normal.
Elementele slabe să fie grupate pe unităţi deosebite şi puse în tabere de instrucţie, unde, printr-o activitate metodică şi intensivă, să se formeze din ele trupe de răsboiu, dotându-le în acelaşi timp cu materiale de artilerie, corespunzător cerinţelor de azi ale câmpului de bătălie.

xxxxxxxx

Reducându-se armata, prin refacerea propusă, numai la un corp de armată, pentru a fi pusă în măsura de a duce la bun sfârşit, în toată siguranţa, midiunea ei, ar trebui să fie intarită, dar cu trupe de valoare de răsboiu în afară de îndoială.

Sunt cu cel mai profund respect,
Sire,
Al Majestatei Voastre
Prea plecat şi prea supus servitor,
Comandantul armatei a III-a,
General de Divizie,
(ss) : Averescu

No.
1916,August,27

Şeful de Stat Major,
General,
(ss): Chrislesi.

.




copyright © museum.com gmbh. all rights reserved.
copyright policy